Procurorul Codruț Olaru, generalul care a avansat în cinci ani cât alții într-o viață

Avansările procurorului au fost justificate, în 2011, de MapN ca fiind făcute „în mod excepțional”, situație răsturnată un an mai târziu când o comisie de analiză a Armatei „nu a putut desluși dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii și a nevoilor ministrului”, explică acum fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu. După plecarea acestuia însă, succesorul său, Mircea Dușa, pare că a deslușit, dându-i înapoi gradul lui Olaru, care ulterior a fost avansat general de către Traian Băsescu.

Întreaga poveste a avansării lui Codruț Olaru a intrat în atenția publică după ce, recent, pe 17 mai 2016, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a lui Codruț Olaru, general de brigadă cu o stea, în rezervă, în Ministerul Apărării Naționale. Simultan cu această trecere în activitate a lui Olaru, în vârstă de doar 43 de ani, a avut loc și numirea sa în funcția de procuror militar la secția parchetelor militare de la Parchetul General.

Într-un singur an, în 2011, procurorul Codruț Olaru primește succesiv gradele de locotenent-colonel și colonel, deși era ofițer în rezervă

Istoricul avansării sale în grade, într-un ritm galopant, își are debutul în 2011, pe vremea când Codruț Oladu deținea funcția de procuror șef al DIICOT și era cadru militar în rezervă, la 38 de ani. Într-un răspuns oferit Agenției MEDIAFAX, Ministerul Apărării Naționale precizează că procurorul Codruț Olaru a devenit cadru militar în rezervă în anul 2011 și a primit, succesiv, gradele de locotenent-colonel și colonel, primul în februarie, al doilea în octombrie. La momentul acordării celor două grade, la cârma Ministerului Apărării Naționale se afla reprezentantul UNPR, Gabriel Oprea. Motivul pentru care a primit într-un timp atât de scurt două avansări este unul „excepțional”. Potrivit statutului gradelor militare (Lg 80/1995), înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepțional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepțional.

Ce era excepțional în faptele sale de la șefia Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)? MapN nu explică. Ce se știe este că Olaru a lucrat la două dosare extrem de mediatizate: cazul furtului de arme de la Ciorogârla, trimis în judecată în 8 iunie 2010, precum și dosarul Zicolov și spionii, trimis în judecată în februarie 2009 și cunoscut mai mult ca „dosarul Floricel Achim”.

În cazul Ciorogârla, în 8 iunie 2010, procurorii DIICOT au trimis în judecată 17 persoane, pentru constituirea unui grup infracțional organizat. În urma investigațiilor, procurorii au stabilit că suspecții au pus la cale și au furat 62 de arme de foc cu glonț – o mitralieră de companie, pistoale mitralieră, pistoale model TT, pistoale model Cugir, pistoale model Carpați – și alte materiale militare sustrase în luna ianuarie 2009 din depozitul unității militare 01916 din Ciorogârla.

Cazul Zicolov și spionii soluționat de DIICOT este dosarul în care subofițerul MApN Floricel Achim și bulgarul Marinov Zikolov au fost trimiși în judecată pentru trădare și spionaj. Cazul a ieșit la iveală în februarie 2009. Floricel Achim, un subofiter din Divizia 1 Infanterie Dacica, copia informatii militare din baza de date a Armatei si i le dădea bulgarului Petar Marinov Zikolov, fostul atasat militar al Bulgariei la București. Procurorii DIICOT susțineau că subofițerul Floricel Achim sustrăgea informații militare, calificate drept secrete de stat profita de turele sale de 24 de ore si de fiecare dată când rămânea singur cu un memorystick .

Corneliu Dobrițoiu: „Ce fapte de vitejie, ce minuni a făcut el în folosul entității care i-a acordat gradul?”

Corneliu Dobrițoiu, cel care i-a succedat generalului Oprea în funcția de ministru al Apărării, nu a fost la fel de impresionat de faptele în calitate de șef al DIICOT, și a cerut unei comisii să analizeze meritele excepționale în baza cărora a fost avansat acesta. Printr-un singur gest, în 2012, ministrul Dobrițoiu îi retrage gradul acordat, acesta redevenind locotenent în rezervă. Cornel Dobrițoiu susține într-o declarație pentru MEDIAFAX, că el a luat decizia retragerii gradului după ce o comisie de control nu a identificat situația excepțională prin care putea să îi fie acordate două grade succesive în decursul unui singur an.

„Olaru Vasile Codruț a fost avansat locotenent colonel pe 24 februarie 2011 și apoi colonel, în același an, pe 12 octombrie. Acesta este motivul pentru care a făcut obiectul analizei comisiei de evaluare din MapN, privind modul în care s-au acordat gradele militare. Comisia nu a putut desluși dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii și a nevoilor ministrului”, a declarat Corneliu Dobrițoiu pentru MEDIAFAX.

El a afirmat că a pus sub semnul suspiciunii acordarea gradului de colonel, nu pe cea a gradului de locotenent colonel. „Cea de colonel este pe lângă lege pentru că s-a făcut în același an, fără să fie clare meritele deosebite. Meritele deosebite pot fi apreciate de o instituție, dacă individul lucrează în instituție. Eu am dat un ordin și i-a fost retras gradul”, a mai spus Dobrițoiu.

„Decizia de retragere a fost bazată pe efortul analitic al unei comisii, a unor oameni. Eu nu-l cunoșteam personal. Ce fapte de vitejie, ce minuni a făcut el în folosul entității care i-a acordat gradul? Care merite excepționale? Se pot naște de aici un million de întrebări retorice. Eu nu le contest. Probabil în meseria de procuror. Dar ce treabă avea asta cu Ministerul Apărării?”, a mai adăugat Dobrițoiu.

În 2013, după ce pleacă Dobrițoiu, Olaru redevine colonel și un an mai târziu avansează la gradul de general în rezervă

Traseul gradelor oferite și retrase atinge însă punctul culminant în 2013, când Codruț Olaru a fost avansat din nou. Cel care o face, de această dată, este ministrul Apărării (PSD) Mircea Dușa. În răspunsul MapN se precizează că în anul 2013 Codruț Olaru a fost avansat la gradul de colonel în rezervă „în mod excepțional”, fără a fi detaliată această măsură. În 2014, MApN, condus tot de Mircea Dușa, trimite, la Palatul Cotroceni, o nouă propunere de înaintare în gradul de general de brigadă în rezervă. Decretul de numire în această funcție a fost semnat de președintele Traian Băsescu pe 1 decembrie 2014, care însă se disculpă că nu mai știe motivația pentru care l-a avansat.

MApN susține în răspunsul oficial că avansările în rezervă din 2013 s-au făcut după condițiile și criteriile din „Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare și H.G.106/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei militare”. Potrivit acestora, pentru gradele de general și amiral în activitate și în rezervă, în timp de pace și în timp de război, avansarea se face prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale, după consultarea colegiului ministerului. Ca și la celelalte avansări, înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepțional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepțional. În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel și comandor, în afara condițiilor prevăzute la art. 61, ofițerii în rezervă trebuie să fi absolvit, cu diploma de licență, o instituie militară de învățământ superior. Calitatea de absolvent este într-adevăr îndeplinită. Codruț Olaru este absolvent al Colegiului Național de Apărare.

Codruț Olaru: „La nivel de legături, toate condițiile au fost îndeplinite. Nu am alt comentariu de făcut”

Contactat de MEDIAFAX pentru o reacție cu privire la situația excepțională care ar fi putut fi identificată în cazul său, Codruț Olaru a declarat: „La nivel de legături , toate condițiile au fost îndeplinite. Nu am alt comentariu de făcut „.

La rândul său, Iulian Fota, fost consilier prezidențial la Departamentul de Securitate Națională, a declarat că procedura este una folosită când „este nevoie de oameni cu experiență”. „Se practică pe zona de infracționalitate cibernetică și securitate națională, au fost transferate multe astfel de persoane, pentru că era nevoie de ele. Dacă vă uitați, sunt două filiere- cea pe zonă de absolvent de școală militară, militar, și una transferul de zona civilă”, a declarat Fota.

În 2016, generalul în rezervă Codruț Olaru devine general activ și ulterior procuror la Secția Parchetelor Militare

Codruț Olaru a fost activat în grad de general după ce, în primăvara anului 2015, a făcut solicitare către CSM pentru a ocupa un post vacant la Secția Parchetelor Militare. Potrivit legii, pentru a lucra ca procuror militar, o condiție obligatorie este gradul activ. În consecință, la 43 de ani, devine cadru activ în armată, cu gradul de general, după ce mai bine de cinci ani el a tot avansat grade în rezervă, dar i-au fost și retrase, fără să fi prestat o zi de muncă pentru Ministerul Apărării Naționale, așa cum reiese din CV-ul lui.

Funcțiile în calitate de procuror ale lui Codruț Olaru (Născut pe 6 august 1973)

Funcțiile în calitate de procuror ale lui Codruț Olaru (Născut pe 6 august 1973)

17 mai 2016 – până în prezent Procuror militar la secția parchetelor militare de la Parchetul General.

16 mai 2016-16 mai 2013 Adjunct al procurorului general al României, având sub coordonare secția parchetelor militare și DIICOT

15 mai 2013-11 ianuarie 2007 Procuror șef al DIICOT

11 ianuarie 2007-17 ianuarie 2005 Procuror șef al DIICOT Bacău

30 noiembrie 2004-1 noiembrie 2002 Procuror DIICOT Bacău

1 noiembrie 2002-28 ianuarie 2000 Procuror Parchetul Tribunalului Bacău

28 ianuarie 2000-29 noiembrie 1999 Prim procuror la Parchetul Judecătoriei Bacau

29 noiambrie 1999-17 noiembrie 1995 Procuror criminalist la Parchetul Judecatoriei Bacău

Iulie 2007 – absolvent al Colegiului Național de Apărare, Universitatea Națională de Apărare Carol 1 (Decembrie 2013- doctor în drept Univ Al. I Cuza Iași)

Iulie 2005 – diploma de master Univ. Al.I.Cuza

1991-1995 – licențiat în drept, Univ. Al.I.Cuza